Unde?

 Unde ți-e mândria când fulgeră asupra-ți?
 
 Unde ți-e avuția când te ploua-n cap ca plebea?
 
 Unde ți-e odorul defăimat de lume când toți te întreabă?
 
 Unde ți-e odrasla leneșă și scândura putredă de sub ea?
 
 Unde ți-e lumina când închizi ochii forțat?
 
 Unde ți-e cărarea când e noroi pe jos?
 
 Unde ți-e tocmeala când faci bișniță cu rromi?
 
 Unde ți-e căldura când e frig afară?
 
 Unde ți-e obrazul când ești întors cu spatele?
 
 Unde ți-s hainele ponosite de modestie când calci trufaș?
 
 Unde ți-e pioșenia falsă când te scalzi în laude?
 
 Unde ți-e pălăria prăfuită când ți-o cer nepoții?
 
 Unde ți-e greierul din borcanul astupat?
 
 Unde ți-e mărinimia ascunsă în petice de haine?
 
 Unde ți-e ocara când te umfli-n pene?
 
 Unde ți-e cojocul cel  bătut de soartă?
 
 Unde ți-e speranța arsă doar de timp?
 
 Unde ți-e gândirea trează că un ceas?
 
 Unde ți-e iubirea răsărită ieri?
 
 Unde ți-e totul?
 
 Unde-mi ești tu? 

   

Mi-a ramas mica lumea

Privesc cum trece timpul.Constant,asta fac.

Am fost in mini vacanta de Paste acasa,la parinti si la bunici.Observ cum lucrurile raman in loc,parca neatinse de timp:camera mea,jucariile de plus,fantana bunicii.Raman pe loc dar totusi am senzatia ca sunt mai mici…parca au intrat la apa…sau poate doar prin ochii copilariei mele erau imense.

Mi-am amintit de o intamplare amuzanta cu o fetita din blocul unde locuiesc eu.